Ce sunt Incoterms 2020?
Incoterms 2020 sunt cele 11 reguli de livrare publicate de Camera de Comerț Internațională (ICC), care stabilesc în ce punct se transferă între cumpărător și vânzător costurile, riscul și obligațiile vamale. Într-un contract regula se scrie împreună cu un loc desemnat și cu anul versiunii. Regulile nu reglementează transferul proprietății, forma plății sau consecințele încălcării contractului.
În ce reguli se separă transferul costurilor de transferul riscului?
Costurile și riscul se transferă în puncte diferite numai în regulile din grupa C (CFR, CIF, CPT, CIP). În aceste patru reguli vânzătorul plătește transportul până la destinație, dar riscul de pierdere sau de deteriorare a mărfii trece asupra cumpărătorului la capătul de încărcare. Pentru o marfă vândută CIF, deteriorarea survenită după încărcarea mărfii la bordul navei este pe riscul cumpărătorului, în timp ce factura de navlu rămâne în sarcina vânzătorului. În grupele E, F și D cele două transferuri au loc în același punct fizic. Deoarece această distincție stabilește cine anunță asigurătorul și cine se îndreaptă împotriva transportatorului în caz de daună, contractul trebuie să indice, alături de regulă, atât locul desemnat, cât și „Incoterms 2020”.
- Grupa E (EXW): obligația minimă a vânzătorului.
- Grupa F (FCA, FAS, FOB): cumpărătorul organizează transportul principal.
- Grupa C (CFR, CIF, CPT, CIP): vânzătorul plătește transportul principal, iar riscul trece devreme.
- Grupa D (DAP, DPU, DDP): obligația maximă a vânzătorului.
Ce regulă se potrivește cărui mod de transport?
Patru reguli se folosesc numai pentru transportul maritim și pe căi navigabile interioare: FAS, FOB, CFR și CIF. Celelalte șapte (EXW, FCA, CPT, CIP, DAP, DPU, DDP) funcționează pentru orice mod de transport și pentru expedițiile combinate în care se succed mai multe moduri. Ceea ce au în comun regulile maritime este că punctul de livrare este nava: lângă navă în FAS, la bordul navei în celelalte trei. Scrierea FOB pentru o expediție aeriană sau rutieră lasă punctul de livrare nedefinit, deoarece nu există navă; această imprecizie provoacă probleme la examinarea acreditivului și în reclamațiile pentru daune. Pentru o expediție combinată echivalentele corecte sunt, respectiv, FCA, CPT și CIP.
- Numai transport maritim și pe căi navigabile interioare: FAS, FOB, CFR, CIF.
- Orice mod, inclusiv transport combinat: EXW, FCA, CPT, CIP, DAP, DPU, DDP.
De ce ar trebui folosit FCA în loc de FOB pentru marfa în container?
Un container iese de sub controlul vânzătorului când este predat în terminal sau în depozitul de consolidare, nu în momentul în care este încărcat pe navă. În cazul FOB, deoarece riscul trece la bordul navei, marfa rămâne din punct de vedere juridic pe riscul vânzătorului în zilele în care containerul așteaptă în terminal, este stivuit și mutat cu macaraua, deși vânzătorul nu are în acea fază niciun control practic asupra mărfii. Din acest motiv ICC recomandă FCA pentru expedițiile în containere și multimodale. În cazul FCA livrarea se face către transportatorul cumpărătorului, în locul desemnat, iar riscul trece exact acolo. Dacă un acreditiv cere un conosament cu mențiunea „la bord” („on board”), mecanismul adăugat la FCA în Incoterms 2020 permite părților să convină ca cumpărătorul să dea instrucțiuni transportatorului său să emită vânzătorului un asemenea conosament.
Ce s-a schimbat față de Incoterms 2010?
Numărul regulilor a rămas 11; cele trei schimbări principale sunt transformarea DAT în DPU, un nivel mai ridicat de asigurare în CIP și o nouă dispoziție privind mențiunea „la bord” în FCA. DAT (Delivered at Terminal) a fost înlocuită cu DPU (Delivered at Place Unloaded), care arată clar că descărcarea nu se limitează la un terminal și poate avea loc în orice loc convenit. DPU este singura regulă în care vânzătorul are obligația de a descărca. În CIP, asigurarea minimă pe care trebuie să o încheie vânzătorul a fost ridicată de la nivelul Institute Cargo Clauses (C) la nivelul (A), în timp ce CIF a păstrat nivelul (C). Regulile prevăd, de asemenea, în mod expres că părțile pot transporta marfa cu propriile mijloace de transport, în loc să încredințeze transportul unui transportator terț.
Cine poartă obligațiile vamale în ce regulă?
Vămuirea la export revine vânzătorului în toate regulile cu excepția EXW, iar vămuirea la import revine cumpărătorului în toate regulile cu excepția DDP. În cazul EXW, cumpărătorul trebuie să se ocupe de declarația de export; în exporturile din Turcia declarația se înregistrează pe numele firmei exportatoare, așa că EXW creează în practică o nepotrivire și îngreunează documentarea scutirii de export. DDP se află la capătul opus: vânzătorul preia taxele vamale și impozitele de import din țara de sosire, dar, întrucât nu este înregistrat acolo ca importator, adesea nu poate supune TVA-ul plătit unui mecanism de deducere sau de rambursare. În locul acestor două extreme, FCA pentru exporturi și DAP acolo unde se dorește livrarea la destinație sunt echivalentele mai sigure în majoritatea tranzacțiilor.
Transferul costurilor, transferul riscului și modul de transport în regulile Incoterms 2020
| Regula |
Ultimul cost asumat de vânzător |
Punctul în care riscul trece la cumpărător |
Modul de transport |
| EXW |
Punerea mărfii la dispoziție în incintă (fără încărcare) |
Când marfa este pusă la dispoziția cumpărătorului în sediul vânzătorului |
Orice mod |
| FCA |
Predarea către transportator în locul desemnat + vămuirea la export |
La predarea către transportator în locul desemnat |
Orice mod |
| FAS |
Așezarea mărfii lângă navă în portul de încărcare |
Când marfa este așezată lângă navă |
Maritim / căi navigabile interioare |
| FOB |
Încărcarea mărfii la bordul navei |
Când marfa este încărcată la bordul navei |
Maritim / căi navigabile interioare |
| CFR |
Navlul până în portul de destinație |
Când marfa este încărcată la bord în portul de încărcare |
Maritim / căi navigabile interioare |
| CIF |
Navlul până în portul de destinație + asigurarea minimă (ICC C) |
Când marfa este încărcată la bord în portul de încărcare |
Maritim / căi navigabile interioare |
| CPT |
Transportul până la locul de destinație desemnat |
La predarea către primul transportator |
Orice mod |
| CIP |
Transportul până la locul de destinație + asigurarea extinsă (ICC A) |
La predarea către primul transportator |
Orice mod |
| DAP |
Livrarea la locul de destinație, gata pentru descărcare |
La locul de destinație, pe vehiculul sosit, gata pentru descărcare |
Orice mod |
| DPU |
Livrarea la locul de destinație, inclusiv descărcarea |
Când descărcarea este finalizată |
Orice mod |
| DDP |
Livrarea la locul de destinație + taxele vamale și impozitele de import |
La locul de destinație, pe vehiculul sosit, gata pentru descărcare |
Orice mod |
Întrebări frecvente
Au devenit nevalabile Incoterms 2010 după publicarea Incoterms 2020?
Nu. Regulile intră într-un contract prin trimitere, așa că se aplică versiunea pe care o scriu părțile; un contract care face trimitere la versiunea din 2010 este valabil și astăzi. Din acest motiv anul versiunii trebuie scris alături de regulă în contractul de vânzare, în factura proformă și în acreditiv. Dacă versiunea nu este indicată, rămâne deschisă disputei care text se aplică.
Stabilesc Incoterms când se transferă proprietatea?
Nu. Regulile reglementează repartizarea costurilor, a riscului și a obligațiilor vamale. Transferul proprietății, condițiile de plată, dobânda de întârziere și consecințele încălcării contractului sunt în afara Incoterms; ele sunt lăsate contractului de vânzare și legii aplicabile. Momentul în care se transferă proprietatea trebuie scris separat în contract.
În ce reguli este obligatorie asigurarea?
Numai în CIF și CIP vânzătorul are obligația de a încheia o asigurare în beneficiul cumpărătorului. Acoperirea minimă este Institute Cargo Clauses (C) în CIF și (A) în CIP. În celelalte nouă reguli încheierea unei asigurări nu este o obligație contractuală; partea care suportă riscul încheie o poliță din propria decizie. Fără a ști unde trece riscul, începutul și sfârșitul unei polițe nu pot fi scrise corect.
Ce se întâmplă dacă vânzătorul plătește navlul într-o vânzare FOB?
Regula este încălcată, iar factura și documentul de transport se contrazic. În FOB navlul revine cumpărătorului; dacă vânzătorul plătește navlul și îl refacturează cumpărătorului, regula corectă este CFR. Această neconcordanță duce la o neconformitate la examinarea acreditivului și la o diferență care necesită o declarație suplimentară la stabilirea valorii în vamă.